Gata, pun punct relaţiei mele cu weblog. Definitiv. Aici am făcut primii paşi în blogging, am descoperit lucruri interesante, dar vreau alteva. Ceva mai sigur şi ceva nou. Acest ceva nu mi-l poate garanta weblog aşa că mi-am luat bagajele şi m-am cărat. Mă găsiţi la:   

 

 

 

               http://dutumihai.com/

    Deci, dacă v-a făcut plăcere să mă citiţi şi urmăriţi aici sunt sigur că ne putem simţi cel puţin la fel de bine şi la noua adresă.

    Cu noi ăştia 300.000 (cel puţin) de studenţi Spiru Haret cum rămâne? Se trezi Abramburica că e de porc să ai diplomă de la Spiru, legea în textul şi înţelesul ei ,mă transformă în infractor. Asta pe cale de consecinţe. Partidul, preşedintele, primarul "care este" şi alte person(u)alităţi s-au pronunţat, au dat declaraţii pompoase, au dat ultimatime, etc. . Concluzia? A rămas în coadă de peşte. Văd că Abramburica se preocupă intens de reforma în învăţământ, dar de Spiru ioc. Nimic. Bre, cucuoană, eu şi ăilalţi 299.999 de colegi ce mama dracului facem? Mai aşteptăm? Vă mai (h)gândiţi mult?

   P.S.: Bloggeraşii post-anchetatori se pare că şi-au pierdut şi ei elanul. Cum băi şi voi? Nu mai suntem nenorociţi? Nu mai e fabrică de diplome?
   P.S.2: Ăştia au impresia că ţara (cele câteva milioane de vite furajere consumatoare de emisiuni tv) uită atât de repede de un aşa circ?

   Nice country! I love Romania!

      Celebrul deputat PD-L William Brânză a început campania pt Zeus. Cică vrea ca diaspora rrumânească să-i voteze stăpânul în proporţie de 70%. Şi marmota învelea ciocolata … . Omul are şi o strategie. Ştie că rrumânul e bolnav de funcţii şi a trecut la atac. Mai exact a uns un nene ca vicepreşedinte al colegiului 43 (adică acel colegiu pe care-l reprezintă domnia sa împreună cu senatorul Viorel Badea). Nenea ăsta e rrumân de Spania. Fostă mare sculă la o filială PD-L Spania. Pt mine acum vin dubiile. Bre, domnule Brânză, păi filialele PD-L Italia fură scoase în afara legii şi în consecinţă nerecunoscute legal de PD-L România. Tehnic nici nu ar fi posibil să fie recunoscute. Acelaşi principiu se aplică şi filialelor din Spania şi restul colegiului (Europa şi Asia). Deci, să înţeleg că asta e o metodă de a confuza "prezidenţii" din filiale care începuseră să simtă miazma creată în urma constituirii PD-L Diaspora? Bănuiesc că da. În continuare sunt curios câţi pun botul fără crâcneală la noua caterincă. De asemeni sunt curios şi câţi din Italia îşi vor menţine puerilele şi anemicele proteste la adresa PD-L Diaspora. Ştiu cel puţin un individ care s-a simţit profund jignit că nu a fost uns în noua organigramă PD-L Diaspora. Mă întreb acum cum se simte. Tot jignit? Sau s-a obişnuit cu idee?

 

     De când s-a pornit scandalul Spiru Haret aproape că nu mai există bloguri unde să nu se discute despre acest subiect. Marea majoritate sunt revoltaţi şi îngrijoraţi de pregătirea (zic ei proastă) absolvenţilor Spiru Haret. Băi, gagiilor, înainte de a se apuca madame Abramburica de curăţenie în sistemul universitar, voi ce mama dracului aţi păzit? V-aţi trezit acum că avem probleme (noi, ca ţară), că sunt mulţi studenţi/absolvenţi de la Spiru, că USH e în afara legii, că etc. . Subiectul nu prezenta interes înainte? Posesorii de diplome nu erau la fel de bine sau prost pregătiţi? 300.000 de studenţi USH şi cel puţin dublul acestui număr de studenţi anti-USH. De unde trag concluzia că aceşti contestatari au urmat cursurile unei facultăţi acreditate. Aşa să fie oare sau e doar foamea după trafic, după urcat în topuri? M-am sictirit de tot felul de poveşti (ba pe forumuri, ba pe bloage) prin care intelectualii de week-end demonstrau cât de nepregătiţi sunt studenţii USH. Asta în comparaţie cu ei sau cu alţi studenţi ai altor facultăţi. Lor, intelectualilor făcuţi la apelul de noapte, le pun următoarea întrebare: "Acum, în acest scandal, a picat SPIRU HARET. Mâine vor intra în colimator şi alte universităţi (inclusiv unele de stat). Veţi fabrica poveşti şi despre absolvenţii acelor facultăţi? Veţi fi la fel de dezgustaţi şi de calitatea lor?".

    Ieri am fost sunat de la serviciul clienţi H3G (sau 3 cum este cunoscut)şi ŞI-AU CERUT SCUZE pt faptul că în factura emisă luna trecută s-a strecurat o eroare şi am plătit 30€ în plus. Cu ocazia asta mi-au transmis că în factura următoare din suma totală mi se va face o reducere de 30€. Şi în România am avut abonament la diferiţi operatori de telefonie mobilă (Connex-Vodafone, Dialog-Orange, Comoste-Cosmorom) şi "ţepe" de genul ăsta erau frecvente. Mi-a cerut cineva scuze vreodată? Nimeni, niciodată. Pt că în România merge ş-aşa, clienţii plătesc indiferent de sumă şi tratament. 

    P.S.: Prin întâmplări de genul ăsta au trecut destui, nu sunt caz singular şi nici vreun client special. E vorba de politica firmei (de a remedia erorile nu de a fura,   ) şi de respectul faţă de client precum şi de siguranţa ta ca şi utilizator.

   Bănuiesc că sunt foarte puţini cei ce nu au văzut emisiunea în care laptopul lui Badea a luat foc. Mă uitam, ca în fiecare seară, la emisunea "În gura presei" şi chiar am pus botul la harneala lui. Deja îmi aminteam trist de momentele în care diferite aparate electrocasnice şi-au dat obştescul sfârşit în lupta cu furnizorii de energie electrică. Dacă Badea cerea telespectatorilor ca a 2-a zi să facă un protest în faţa Electrica Bucureşti sunt sigur că veneau cel puţin câteva sute. Totul a fost un bluf. O reclamă. O reclamă la un produs mai mult decât ok. Chiar foarte tare oferta celor de la Toshiba. Dar nu asta e problema. Problema e că admiram naturaleţea lui Mircea Badea. Savuram momentele în care ne explica dramele sale cotidiene în care mulţi ne regăseam. După toată mascarada asta mai pot eu să pun botul la harneala lui? Dacă următoarea întâmplare va fi tot o reclamă? Ştiţi, când vorbeşte despre aventurile sale urbane cu diferiţi cocalari, etc. Dacă e caterincă şi aia? Dacă tot ce a creat Mircea Badea e doar o imagine artificială? Îmi aduc aminte că ura blogul şi şi-a făcut unul. Îmi aduc aminte că ura firma Puma şi i-a făcut reclamă, argumentând tâmp alegerea făcută. Critica rrumânii care-şi cumpără maşini scumpe şi el se dă cu maşini Toyota, care numai low-cost nu sunt. Nu e nimic imoral în ceea ce face Badea. E dreptul lui să-şi rotunjească veniturile cum vrea şi cum crede de cuviinţă dar de acum vor exista suspiciuni în tot ceea ce face. Badea riscă să râdă singur la glume, pt că mulţi se vor uita în jur şi vor analiza încăperea şi contextul înainte de ai da crezare. Mircea Badea face ce făcea C.T.P acum vreo 5-6 ani când mima sărăcia plimbându-se într-o Dacie obosită deşi câştiga câteva sute de mii de verzişori pe an, deci numai sărac nu putea fi. Ei vând iluzii şi noi le cumpărăm fără a crâcni. Dar iluzii vând şi Nikita, Guţă, Sexy brăileanca şi alţii ca ei. În final, dacă s-ar ţine cont în sondajele de rating, pot spune că Badea a mai pierdut nişte telespectatori şi dacă o ţine tot aşa riscă să vândă săpun şi cupoane întocmai ca cei pe care-i critică seară de seară.     

 

 

    Să mor dacă mi-a fost dat să aud vreo povaţă mai ineptă decât asta. La noi, la rrumâni, e un laitmotiv asta. Ajunge Gogu’ mare sculă (investitor, deputat, etc) automat apar spărgătorii de seminţe comentând grav: "Dă-l bă, dracu’, a uitat de unde a plecat!". Deci, dacă te naşti în Românica, în vreun sat uitat de Dumnezeu şi ajungi să baţi orice pronostic legat de posibilul tău viitor, primeşti de nenumărate ori acest sfat "Să nu uiţi de unde ai plecat!". Aşa că orice ai face şi orice realizare vei avea în viitor, nu uita : "Eşti un ţăran băşit, nu uita asta!".  

    Deci, tânărul gazetar nu se mai oboseşte să traducă articolul. Copy/paste, şefu doarme, articolul iese, leafa merge. Dle Gaiţă, e vreo nouă şmecherie asta (încercaţi să atrageţi cititorii italieni) sau e pur şi simplu un caz izolat de insolaţie? Tovarăşul Remus Codreanu (de altfel, destul de prezent în ediţia de Italia) ne delectează astăzi cu 4 articole în limba italină: 1, 2, 3 şi 4. Mişto nu? Dacă nu e vorba de rebranding, mai aveţi un loc de un copy/paste-uitor la redacţie? Nu de alta, dar la efortul depus orice remuneraţia este mare. 

    Ieri am participat la o nouă şedinţă la
primărie. S-a discutat despre sărbătoarea italo-americană ce va avea loc pe
data de 5 septembrie. La întrunire au participat câţiva reprezentanţi ai bazei
NATO, din partea SUA, şi câteva zeci de italieni, reprezentanţi ai asociaţiilor
locale, în mare parte. Micuţul orăşel are, la 6500 de locuitori, în jur de 30
de asociaţii. Active şi de toate tipurile. Fiind încă stresat de preconcepţii
am avut impresia că voi asista la un circ total. N-a fost să fie. Oamenii s-au
aşezat la mese, faţă-n faţă cu americanii şi au pus la punc detaliile. Din 30
de asociaţii prezente nu a ieşit în evidenţă nici un preşedinte cu arfe de big
boss cum s-ar fi întâmplat dacă ar fi fost rrumâni. Fiecare îşi ştia sectorul
şi rolul şi pe măsură ce lucrurile evoluau interveneau, referindu-se strict la
competenţele lor. Cum ar fi arătat la noi aşa ceva? Păi mai mult ca sigur se
găsea vreun preşedinte de asociaţie care să-i sufle-n cur primarului şi să dea
directive celorlalţi colegi. Mai mult ca sigur se trezea un Gog polivalent dornic să gestioneze
toată „afacerea”. În final, încă un lucru care m-a frapat la italieni şi din
care avem multe de învăţat.  

     Singura bilă neagră a italienilor o reprezintă nestăpânirea limbilor străine. Nu mă refer la limba română, ci la limba engleză. Spre exemplu, ieri seară, la circa 40 de persoane prezente (din ambele tabere, italiană şi americană) erau doar 3 vorbitori de limbă engleză din partea italienilor: eu (mimând faptul că aş fi italian), un italian bătrân întors din SUA după vreo 40 de ani şi încă un tânăr ce lucrează în spitalul bazei NATO de la Aviano. Dar, având în vedere profesionalismul afişat li se poate trece cu vederea acest handicap.